Dupa o luna de stat cuminte pe bara, fara plastic, a venit vremea sa reincepem plimbarile. Initial hotarasem sa dam o fuga pana la Ploiesti, la party-ul chapterului Chopper Academy, insa am zis ca mai bine ne intindem la drum mai mult pana pe Cheia, cu destinatia finala Brasov si retur pe Bran-Rucar.
Sambata am pornit la drum pe la ora 11 jumate iar pe la 3 ne adaposteam de prima furtuna de pe traseu, sub acoperisul unui magazinas de comuna inainte de Valenii de Munte. Dupa vreo jumate de ora, o cafea bauta si cateva tigari fumate, i-am dat bice catre deal, urmand sa traversam muntele pe curbele Cheii cu cateva scantei lasate de tevile de esapament si de scarite. Pe la 17 eram deja in Brasov, am facut un tur al centrului, cateva fotografii prin centru si prin Biserica Neagra apoi ne-am postat la o masa de la Taverna Sarbului pentru a manca ceva (foamea cred ca a venit de la atatea curbe
). Pe la 20 i-am dat bice catre Rasnov, cu norii de furtuna in spate si exact la intrarea in curtea pensiunii unde ne-am cazat, ne-a ajuns si a doua furtuna de pe ziua aceea.
Duminica ne-am trezit mai devreme, ne-am adunat catrafusele si am plecat sa vizitam cetatea Rasnov ca mai apoi sa o luam catre casa pe culoarul Rucar-Bran. Am petrecut vreo 2 ore prin cetate, am vizitat tot ce s-a putut vizita, am facut o gramada de fotografii, iar pe la 13 ne pregateam sa plecam catre casa. Intai am dat o fuga pana la iesirea din Predeal, pe DN 73A, pentru a face plinul de gaz, i-am dat o tura inapoi catre Rasnov cu destinatia Bran-Rucar dar exact cand am intrat in Moeciu ne-a intampinat prima furtuna pe ziua de duminica asa ca am hotarat sa facem cale-ntoarsa (si iata cum am traversat noi de 3 ori DN-ul ce leaga Rasnov de Predeal – curbe deosebite, asfalt bun) cu destinatia home pe DN1. In vale, catre Campina se intrezarea deja vremea “minunata” de furtuna, asa ca la iesirea din Comarnic ne-am adapostit intr-o benzinarie, impreuna cu alti 4 motociclisti, uzi deja pana la piele si am asteptat cam 2 ore trecerea rafalelor ude si reci. Dupa incalzitoare (ceaiuri, cafele) si jumate de pachet de tigari fumate, ne-am luat inima in dinti si am iesit la drum, intr-o ploaie mocaneasca pe care am lasat-o in urma dupa Campina. Pe DN-u i-am dat viteza sa se mai usuce hainele inca imbibate de apa si pe la 19 ajungeam in Bucuresti, cam zgribuliti, dar fericiti pentru tura palpitanta facuta.
Uite-asa am mai adunat vreo 450 km, cateva sute de fotografii si inca putina experienta in trafic





























































































































































